Am citit zilele trecute un articol(http://www.crpe.ro/europarlamentare-criterii-pentru-candidati/), interesant de altfel, despre criterii și abordări la nivelul partidelor politice în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Redau mai jos o parte a articolului după care am să fac câteva comentarii:
Între 22-25 mai 2014, 500 de milioane de europeni vor putea să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European şi să definească direcţia politică a Uniunii. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în 25 mai 2014.
Deşi numărul de parlamentari europeni pentru fiecare stat ar trebui să fie proporţional cu numărul de locuitori ai statului respectiv, statele mai mici sunt reprezentate de un număr supra-proporţionat de deputaţi, în timp ce cele mai mari, şi mai ales Germania, de un număr sub-proporţionat.
În desemnarea celor mai potriviţi candidaţi, partidele noastre trebuie să conştientizeze faptul că interesele românilor trebuie reprezentate. Candidații trebuie să fie capabili să urmărească dezbaterile care pot influenţa politicile naţionale (inclusiv bugetul naţional) şi să colaboreze cu Executivul de la Bucureşti (direct şi prin Reprezentanţa României la Bruxelles), pentru ca poziţia de ţară a României să fie temeinic fundamentată şi eficient sprijinită. Este deopotrivă important să poată înţelege problemele şi provocările europene şi să urmărească (în acelaşi timp explicând acasă) şi interesul european.
Centrul Român pentru Politici Europene, împreună cu Europlus şi Expertforum au lansat o listă de 5 criterii pe care ar trebui să le îndeplinească orice aspirant la un post de europarlamentar, însușite de fiecare partid politic. Sistemul electoral și lipsa democrației interne a partidelor fac ca pe lista candidaților la alegerile europarlamentare din luna mai 2014 să ajungă doar preferințele celor care dețin puterea în partide, respectiv ale președinților de partid. Reprezentarea țării în Parlamentul European (PE) nu trebuie să se bazeze doar pe voința unui grup foarte restrâns de politicieni, ci și pe criterii profesionale și de integritate, astfel încât să fim reprezentați de oameni merituoși, care pot face mai mult.
Capacitatea europarlamentarilor de a influenţa decizii în PE, şi astfel la nivelul întregii Uniuni Europene, este condiţionată de:
1. Familia politică din care face parte candidatul.
2. Încredinţarea unui raport. Ingredientul principal în obţinerea poziției de raportor este networkingul. Este necesar ca deputatul să aibă relaţii foarte bune cu colegii şi cu responsabilul de politici din comisie. Credibilitatea și imaginea sunt esenţiale.
3. Obţinerea unei funcţii parlamentare. Cele mai importante funcţii sunt cele de (1) Preşedinte de Comisie Parlamentară. Actualmente există 23 de Comisii Parlamentare, însă numărul acestora nu este fix. România nu deține nici o funcţie de Preşedinte de Comisie, însă are în portofoliu şase poziții de vicepreşedinte. (2)Raportor (al Comisiei Parlamentare) și (3) Raportor al Grupului Politic. O altă funcţie parlamentară importantă este cea de Șef de Delegaţie Interparlamentară.
4. Obţinerea unei funcţii politice. Cele mai importante funcţii politice sunt Preşedinte şi Vicepreşedinte de Grup politic, Membru al Biroului Grupului sau Partidului, Şef de delegaţie, Coordonator (dintr-o comisie, la nivel de grup).
Având în vedere modul în care funcţionează PE, practicile acestei instituţii – rodate pe parcursul a zeci de ani – dar şi nevoile de reprezentare ale electoratului din România şi a intereselor României la Bruxelles, facem apel la partide să propună candidaţi care să îndeplinească următoarele criterii:
- Expertiză consistentă
- Abilităţi de comunicare şi negociere
- Integritate
- Susţinere politică
- Networking/ experienţă internațională
- Prezenţă publică moderată
Cât este de aprofundat, studiat și prins în realitate acest material? Din punctul meu de vedere ar fi fost foarte bun în 2007, la primele alegeri pentru Parlamentul European, pentru 2014 cred că ar fi trebuit mult mai bine elaborat, cel puțin la nivelul programelor politice ale partidelor și corelarea candidat – program politic național – program politic european.
Nu îmi doresc să-i critic pe cei de la CRPE, vreau doar să le reamintesc că, în țările cu o democrație reală, derapajele politice și economice sunt echilibrate prin acțiunea profesionistă a celor ce constituie societatea civilă. Așadar, pentru completarea criteriilor de competență și corelarea lor cu programul politic, îmi permit să aduc câteva propuneri în dezbatere:
– Implicarea și expertiza profesională și politică a candidatului în viața comunității și a partidului pe care îl reprezintă, cuantificarea acestora;
– În cazul în care a mai deținut un mandat de parlamentar, analiza exhaustivă a activității desfășurate;
– Rezultatele obținute la nivel profesional și politic;
– Nivelul de cunoaștere al mecanismelor decizionale și a legislației europene;
– Nivelul de cunoaștere al mecanismelor decizionale și a legislației din România;
– Nivelul de cunoaștere a programului politic al partidului pe care îl reprezintă cât și a partidelor care propun candidați pentru scrutin;
– Adaptarea și explicarea programului politic al partidului la nivel național și european cetățenilor din arealul în care candidatul are bazinul electoral.
Consider de asemenea de o importanță majoră programul politic, promisiunile electorale, ale fiecărui partid politic. Este bineștiut că legislația europeană este transpusă în legislația națională, așadar partidele politice trebuie să explice cum vor aborda temele legislative europene în corelare cu realitățile din România, și de asemenea, care este contribuția partidului politic la politicile europene pentru următoarea perioada. De ce este foarte important? Pentru că, în mod firesc, prima oară trebuie să ai o strategie, un program, o planificare și abia apoi îți aloci resursele!
Așadar, aștept comentariile voastre pentru a evolua împreună.
Dragoș Florin DAVID 