Cetatea Rupea din judeţul Braşov va avea o nouă faţă.
Un proiect atât de drag mie prinde viaţă după multe eforturi.
Nu degeaba spunea Seneca: ‘‘Succesul , stă în mare parte în voinţa de a învinge: să ne străduim deci şi să stăruim.‘’
Iată că după şapte ani de stăruinţă, cetatea Rupea a primit finanţare europeană pentru a fi reabilitată.

Conform proiectului, valoarea lucrărilor de reabilitare se ridică la peste 8 milioane de euro, din care 86% sunt fonduri structurale, 12% sunt suportate de guvernul Romaniei, iar restul de 2% din fondurile primăriei din Rupea.

Strămoşii noştri se uită acum cu bucurie cred, cum vechile turnuri, sălile, capela, vor prinde o nouă faţă, şi vor arăta aşa cum merită să arate, după atâţia ani de aşteptare.
Despre cetatea Rupea, pot să vă spun că purta iniţial numele Ramidava şi a fost ridicată de romani după cucerirea Daciei în apropierea drumurilor ce legau Moldova şi Transilvania.
În veacul al XIV-lea, saşii au găsit cetatea în ruină în urma năvălirilor popoarelor migratoare şi au construit pe ruinele acesteia, în mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii: “Reps”.

Starea în care se găseşte astăzi cetatea este din păcate deplorabilă.
În trei ani de zile zona cetăţii va înflori şi va căpăta o altă înfăţişare. Să ne gândim doar la câte noi locuri de muncă vor fi create, la faptul că vom avea şansa să dezvoltăm potenţialul cultural al zonei şi cel mai important, la câte mii de turişti vor veni în zonă.
Cetatea Rupea va face parte de acum din circuitul cetăţilor medievale transilvănene, alături de Cetatea Sighişoara şi Cetatea Mediaş şi impreună cu autorităţile locale voi depune toate eforturile pentru a fi inclusă şi în patrimoniul cultural universal Unesco.

Nu pot să nu mă întreb de ce primarii multor localităţi cu un potenţial turistic şi cultural important şi care ar putea atrage mii de turişti, aşteaptă încă bani de la buget şi refuză să se preocupe de realizarea de proiecte pentru a obţine fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Stăruim în a ne plânge, dar de fapt ceea ce este important se află lâgă noi, trebuie doar să vrem….